viata omului

Ferice de cine greseste dar se îndreapta

 

Nu conteaza începutul unui lucru, ci sfârsitul acestuia. Nu conteaza cât de încet mergi, atata vreme cât înca te deplasezi. N-are importanta de unde ai pornit, ci unde faci tot posibilul sa ajungi. N-are treaba trecutul cu viitorul, atâta vreme cât alegem sa ne schimbam prezentul. Cum se spune: cine am fost, cine sunt si cine voi fi, sunt trei persoane diferite. Dumnezeu nu dispretuieste începuturile slabe.

Învingator nu-i unul care n-a cazut niciodata, ci acela ce are puterea sa se ridice si sa mearga mai departe. De altfel sunt înfrângeri care te înalta, si victorii care te coboara…
A te teme sa nu gresesti, chiar si asta e o greseala. Întelepciunea nu se mosteneste, ci se dobândeste… O usa închisa nu-i capat de tara. Un esec nu-i sfârsitul alergarii. Greselile sunt trepte spre succes, caci ele ne arata ce trebuie îmbunatatit. Fara greseli nu am putea sa stim la ce mai trebuie sa lucram, ce mai trebuie slefuit, finisat…
Unii spun ca pacatele se platesc în cer, iar greselile, pe pamânt. Dar poate ca în fiecare esec, e si un lucru folositor, atâta vreme cât vrei sa iei aminte. Progresul nu consta în a nu comite greseli, ci în a nu comite aceeasi greseala a doua oara. Caci asta-i cea mai mare greseala – sa nu înveti din greseli.
Problema nu-i sa gresesti, ci sa faci din asta un mod de viata. Cum spunea un scriitor – „Chiar daca a gresi e lucru omenesc, nu faceti din greseala dovada omeniei voastre.” Greseala nu-i o problema, a persista în greseala însa, da.
Dar…, daca din greseala savârsita, ai reusit sa întelegi suficient încât sa o poti evita, daca în loc sa acuzi greselile altora, te-ai deprins sa acuzi doar propriile tale greseli, si daca ai atâta iubire încât sa-l poti ierta pe cel ce ti-a gresit, esti mai câstigat decât daca n-ai fi calcat strâmb niciodata!
Toti facem greseli, dar este esential sa învatam din ele. Ferice de cine greseste dar se îndreapta!

Dragostea lui Dumnezeu este mai mare decat judecata Sa.

Daca Dumnezeu a aplicat judecata Sa pentru a implini toata dreptatea,El ar trebui sa-i judece pe pacatosi si sa-i trimita in iad.Dar din cauza ca dragostea lui Isus ne salveaza pe noi de judecata cea mare,Dumnezeu Si-a trimis singurul Sau Fiu,pe Isus sa ne salveze,a luat toate pacatele noastre asupra Lui si a fost judecat pentru ele in locul nostru.
Acum oricine crede in Isus ca Mantuitor (Salvator) al nostru devine copilul Lui,un om drept.
Pentru ca dragoastea Sa este mai mare decat judecata Sa.
Multumiri fie aduse lui Dumnezeu ca nu ne judeca doar cu dreptatea Sa Candva ,Isus le-a spus carturarilor, fariseilor si ucenicilor Sai:
„Duceti-va de invatati ce inseamna :Mila voiesc,iar nu jertfa! Caci n-am venit sa chem la pocainta pe cei neprihaniti,ci pe cei pacatosi.”(Matei 9:13)

Isus uraste pacatul dar in acelasi timp poarta o mare dragoste fiintelor umane,creati dupa chipul si asemanarea Sa.Dumnezeu in Atemporalitatea Sa deja avea un plan bine stabilit,nici o jertfa de animal adusa nu putea sa spele si sa achite in intregime pacatele omenirii.De aceea a fost nevoie de o „jertfa suprema”.Darul divin din cer de la Tatal: Isus Hristos „mielul fara cusur”.

Daca Dumnezeu ar fii judecat doar conform Legii Sale ,noi pacatosii,ar trebuii sa murim.Dar EL ne-a eliberat prin botezul si judecata Fiului Sau pe cruce.

 

  

My PlayList Music

 

           

                                               RADIO ARIPI SPRE CER – PREDICI – 

                   

• • 

    Biblia online