Căldiceii

Noi știm despre căldicei că sunt oamenii aceia care fac lucrurile pe jumătate. Merg cu frâna de mână trasă. Nu fac evanghelizare, dar nici nu participă când fac alții, nu învață o cântare nouă (aproape) niciodată, dar nici nu permit altora să “devieze” de la repertoriul tabu. Nu se pregătesc pentru predică, lăsând totul în “seama lui Dumnezeu”. Dar nici nu convertesc pe nimeni! Nu bagă mâna în pungă pentru săraci, pentru misiune, pentru medicamentele bolnavilor, pentru… Dumnezeu! Ei au filosofia bătrânului boier Patriarheas din opera lui Kazantzakis (care și-a bătut copilul și sluga pentru că au dat mâncare săracilor): “bune sunt toate acestea și sfinte să le auzi duminica în biserică, să le spună popa din amvon, dar să te întorci acasă, și să le pui în faptă, trebuie să fi nebun după Dumnezeu!” Adevărul este că oamenii căldicei sunt nebuni pentru sine…

 

Francis Chan spunea că “oamenii căldicei nu trăiesc prin credință. Viața lor e structurată în așa fel sa nu fie nevoiți să trăiască prin credință. Nu trebuie să se încreadă în Dumnezeu dacă se întâmplă ceva neprevăzut: au conturile lor de economii. Nu au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu: au planul lor de pensionare rezolvat. Ei nu depind zilnic de Dumnezeu: frigiderele lor sunt pline, iar ei sunt în general sănătoși. Adevărul este că viața lor nu ar arăta foarte diferit dacă ar înceta să mai creadă în Dumnezeu!”

“Căldiceii, mai spunea Chan, iubesc pe alții, dar nu caută să-i iubească la fel de mult cum se iubesc ei însuși”. Asta însemnă că ei iubesc numai pe cei ce îi iubesc, apreciază numai pe cei ce apreciază, fac bine numai celor ce le face bine… Dar asta și răii o fac!  ”Dragostea lor e negustorească”, vorba pastorului Iosif Țon. Adică “te iubesc pentru că…”. Hristos, spunea Richard Wurmbrand, poruncește să iubești “în ciuda faptului că…” Dragostea căldiceilor e condiționată, e selectivă. Iar când iubești selectiv, în dragostea ta nu mai încape toată lumea. Nu mai rămâne nicio iotă de iubire pentru cei care nu te respectă, nu sunt ca tine… Adevărul este că un “căldicel” nu poate împărtăși în jur iubire…

Căldiceii au prioritar viața telurică nu veșnicia celestă. Pentru ei Dumnezeu e second job. Prioritar e să-și sfârșească munca săptămânală, să strângă un pumn de bancnote. Să își planifice concediul de luna viitoare!. Rareori sau deloc se gândesc la viața de apoi! Adevărul este că ei dau Cerul din mână pentru cioara de pe gard!

CS Lewis scria: “Dacă citești istoria, vei descoperi că creștinii care au făcut cel mai mult pentru lumea din prezent au fost tocmai aceia care s-au gândit cel mai mult la lumea viitoare. În schimb cei care au devenit ineficienți în această privință au încetat în mare parte să se mai gândească la lumea cealaltă”.

Căldiceii nu sunt urmașii Crucii. Pavel zice că “sunt unii care se comportă ca niște vrăjmași ai Crucii… Sfârșitul lor va fi pierzarea!”, scrie Sfântul Apostol către Filipeni (3:18).

Hristos nu este speriat de atei, de musulmanii radicali sau de sodomiții care vor să impună anormalul ca literă de lege. Dar, tresare oridecâteori cineva alege să fie căldicel! Fugi de starea căldicică! Pentru că e cea mai proprie stricăciunii. Nu doar la alimente…

Nicolae Geantă

Fiindcă eşti căldicel am să te vărs din gura mea

Biserica din Laodicea nu a primit nici o laudă din partea Domnului

Apocalipsa 3:14-16 Îngerului Bisericii din Laodicea scrie-i: ,,Iată ce zice Cel ce este Amin, Marturul credincios şi adevărat, începutul zidirii lui Dumnezeu: Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea”.

• Şi de data aceasta Isus întrebuinţează ca pildă o realitate locală, bună pentru înţelesul tuturor • 9 km de Laudicea existau izvoare calde, şi astăzi încă o atracţie turistică • Oraşul Laodicea nu avea izvoare cu apă potabilă şi trăgea apa prin conducte din Hierapolis şi a depozitat-o în cisterne mari, dar cu gust insuportabil • Din cauza aceasta oraşul a primit şi apă rece din Colosei, dar care din cauza temperaturii climatice a devenit pe transportul lung căldicel • Bogăţia materială a preluat conducerea vieţii în acest oraş • Ei s-au simţit superior şi s-au şi purtat aşa • Ca un oraş a băncilor le-a mers bine • Bunăstarea şi posibilităţile materiale într-o societate de bunăstare au influenţat şi caracterul şi gândirea bisericii • Deciziile şi viziunile bisericii erau înfiltrate cu gândurile economice • Cuvântul lui Dumnezeu nu a fost unitate de măsură la deciziile bisericii ci exemplele economice sau morale din societatea înconjurătoare.Nu cei plini de Duh aveau ceva de zis, ci numai cei cu portofelul plin • Nu s-a mai văzut nimic din milostenia duhovnicească din timpul pocăinţei •• Isus consideră biserica din Laodicea ca goală şi oarbă • Goală în inimă. Fără nici o putere Dumnezeiască. Fără puterea Duhului Sfânt • Goală, că nu poate alimenta pe alţii în nădejdea Credinţei • Goală, pentrucă cei de afară nu mai pot recunoaşte un fundament de valoare veşnică în viaţa şi în biserica lor • Orb, pentrucă nu-şi dădeau seama că în viaţa lor nu este ceva în ordine • Orb, pentrucă nu mai puteau recunoaşte care este „drumul cel bun spre sfinţenie” • Orb, pentrucă nu-şi dădeau seama, că viaţa lor mergea într-o direcţie greşită, o direcţie fără Dumnezeu • Poate că au mai încercat ei câteodată o schimbare, poate prin metode organizatorice, discuţii, comitete, conferinţe. Dar fără puterea Duhului Sfânt .

stock-photo-hammer-and-god-of-law-85946521

Anunțuri