Crestin practicant

 Creştinismul deţine această comoară a Adevărului care este Isus Hristos şi datoria fiecărui creştin este de a rămâne în Adevăr şi de a-L mărturisi şi altora, spre binele şi fericirea lor, indiferent de consecinţe.indreptatirea-prin-credinta

Dacă Domnul Isus nu ar fi mărturisit adevărul oamenii nu l-ar fi omorât. Dacă apostolii Lui nu ar fi mărturisit Adevărul nu ar fi murit, moarte de martir şi nici marele număr de martiri pentru Hristos care au plătit cu preţul vieţii şi chiar cu multe chinuri nu ar fi plătit preţul suprem dacă tăceau în privinţa Adevărului. Cu cât lumea este cuprinsă tot mai adânc de întuneric cu atât şi ura ei faţă de Adevăr creşte. Depre toate acestea Domnul Isus ne-a avertizat atunci când a spus:
16 „Iată, Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Fiţi, deci, înţelepţi ca şerpii, şi fără rău tate ca porumbeii.
17 Păziţi vă de oameni; căci vă vor da în judecata soboarelor, şi vă vor bate în sinagogile lor.
18 Din pricina Mea, veţi fi duşi înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor, ca să slujiţi ca mărturie înaintea lor şi înainte a Neamurilor.19 Dar, când vă vor da în mâna lor, să nu vă îngrijoraţi, gândindu-vă cum sau ce veţi spune căci ce veţi avea de spus, vă va fi dat chiar în ceasul acela; 20 fiindcă nu voi veţi vorbi, ci Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi.

21 Fratele va da la moarte pe frate-său, şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor, şi-i vor omorî. 22 Veţi fi urâţi de toţi, din pricina Numelui Meu; dar cine va răbda până la sfârşit, va fi mântuit.” (Matei 10)
Astăzi se vorbeşte mult despre pace şi acesta este un pretext pentru a se acoperi adevărul. Ni se cere să facem compromis pentru a avea pace. Ni se cere să spunem că minciuna este adevăr şi că adevărul poate fi discutat. Dacă ar fi doar un set de păreri şi principii poate că am putea face aceasta dar Adevărul este Dumnezeu şi El nu poate fi discutat şi analizat. El trebuie să fie ascultat şi de aici izvorăşte adevărata cunoaştere care duce la viaţă, dacă este ascultare, sau la moarte şi chin veşnic în cazul neascultării.
Intrăm în conflict cu Adevărul, cu mărturisirea Lui, chiar dacă Îl cunoaştem, dacă nu ne-am lepădat de noi înşine, de dragostea de sine, de egoism şi dacă am prins drag de lumea aceasta şi de tot ceea ce ea ne oferă. În acest caz nu vom mărturisi Adevărul pentru că ne va fi frică de consecinţe, de suferinţă, de moarte şi vom face compromis. Aceasta este o stare nespus de rea, chiar mai rea ca a celor ce nu cunosc Adevărul. Este trădare şi nu orice fel de trădare ci trădare de Dumnezeu. El încredinţează un lucru unui om şi acel om nu vrea să Îl cinstească pe Dumnezeu, ascultând de El. În această situaţie cred că se află foarte mulţi care se numesc creştini.
Astăzi găsim tot mai puţini oameni gata să apere Adevărul. Fie că nu Îl cunosc bine, fie că Îl cunosc dar nu vor să plătească preţul pentru a-L mărturisi.
Problema mare este că în aceste vremuri în care trăim Adevărul este tot mai ascuns chiar şi în multe biserici. Cel rău a pervertit învăţătura sfântă şi a introdus minciuni, erezii nimicitoare, chiar în ceea ce se numeşte biserică. Nu doar acum, în aceste zile, a reuşit aceasta ci încă de la începutul Bisericii. În Faptele Apostolilor, la capitolul 20, Pavel îi avertizează pe prezbiterii Bisericii din Efes aşa: 29 „Ştiu bine că, după plecarea mea, se vor vârî între voi lupi răpitori, care nu vor cruţa turma;
30 şi se vor scula din mijlocul vostru oameni, care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. 31 De aceea vegheaţi.”

În pasajul citat din Matei 10 Domnul Isus anticipa şi spunea că adevăraţii credincioşi vor fi bătuţi, persecutaţi, chiar în biserici, în sinagogi: 17” Păziţi-vă de oameni; căci vă vor da în judecata soboarelor, şi vă vor bate în sinagogile lor.” S-a ajuns în situaţia în care Adevărul să trebuiască să fie apărat chiar acolo unde El ar fi trebuit să fie proclamat cu putere şi îndrăzneală, adică în adunările celor ce se numesc credincioşi. Este plină lumea religioasă de erezii şi de învăţători mincinoşi şi de proroci mincinoşi şi confuzia este mare, mulţi urmând căi greşite şi un fals Isus. O nouă spiritualitate construită pe amestec de adevăr şi minciună atrage mase tot mai mari de oameni, oameni avizi după experienţe nu după Dumnezeu. Cel rău nu are nici o problemă să ia chip de înger de lumină şi să folosească termeni biblici şi o frazeologie care seamănă cu cea folosită de sfinţi. Numai că substratul este minciuna nu adevărul. Dar nu-i aşa că minciuna loveşte mai bine atunci când o garniseşti şi o condimentezi cu puţin adevăr?
Profetul Isaia, la capitolul 59 al cărţii sale, are cuvinte grele de durere văzând starea rea a poporului, stare în care poporul a ajuns din cauza faptului că au ascuns adevărul lui Dumnezeu. Şi ceea ce este cel mai trist este că adevărul a fost ascuns tocmai de către cei ce ar fi trebuit să-l ţină sus , „în piaţa de obşte”, adică în locul unde el ar fi trebuit cinstit de către cei din fruntea poporului :13 „Am fost vinovaţi şi necredincioşi faţă de Domnul, am părăsit pe Dumnezeul nostru; am vorbit cu apăsare şi răzvrătire, am cugetat şi vorbit cuvinte mincinoase;14 şi astfel izbăvirea s-a întors îndărăt, şi mântuirea a stat deoparte; căci adevărul s-a poticnit în piaţa de obşte şi neprihănirea nu poate să se apropie.15 Adevărul s-a făcut nevăzut, şi cel ce se depărtează de rău este jefuit. Domnul vede, cu privirea mânioasă, că nu mai este nici o neprihănire.”
Este de datoria fiecăruia care se numeşte creştin să mărturisească despre Adevăr, asumându-şi orice consecinţe. Lumea care se află în întuneric şi care aleargă bezmetică spre iad are nevoie să audă adevărul, chiar dacă nu vrea să-l audă. Bisericile şi credincioşii care au fost înşelaţi de duşman şi au deviat de la Adevăr au nevoie să audă, poate că se vor trezi şi se vor întoarce de la rătăcirea lor. Trebuie însă să o facem aşa cum Adevărul, Domnul Isus, ne-a spus să o facem: „Fiţi, dar, înţelepclothed-in-christţi ca şerpii, şi fără răutate ca porumbeii.” Sau cum spunea apostolul Pavel, la Efeseni 4 cu15: „credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.” Nu putem creşte spiritual fără a rămâne în adevăr. De aceea este astăzi atât de multă imaturitate chiar la cei ce te-ai aştepta să fie maturi spiritual – pentru că s-au îndepărtat de adevăr şi s-au lăsat înşelaţi de cuvinte şi învăţături înşelătoare.
2 Corinteni: 17 „Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.18 Şi toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos, şi ne-a încredinţat slujba împăcării; 19 că adică, Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine, neţinându-le în socoteală păcatele lor, şi ne-a încredinţat nouă propovăduirea acestei împăcări. 20 Noi, deci, suntem trimişi împuterniciţi ai lui Hristos; şi, ca şi cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă rugăm fierbinte, în Numele lui Hristos: Împăcaţi-vă cu Dumnezeu! 21 Pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.”

1 Corinteni 9:16

„Dacă vestesc Evanghelia, nu este pentru mine o pricină de laudă, căci trebuie s-o vestesc; şi vai de mine, dacă nu vestesc Evanghelia!”

              Două strofe dintr-o poezie scrisă de Traian Dorz;

Ce vremi cumplite vor veni, ce oameni se vor naşte
că pe Hristos Îl vor urî, nevrând a-L mai cunoaşte.
Când li se va vorbi de El, vor spumega de ură
şi vor striga şi vor huli cu-nverşunată ură.

Chiar fraţi pe fraţi îi vor preda la chinuri şi la moarte
şi toţi ca nişte ucigaşi cu alţii-or să se poarte.
Pentru iubirea lui Hristos şi pentru-al Lui Sfânt Nume
ai Săi vor fi batjocoriţi şi omorâţi în lume.

Anunțuri